Testoasadeserviciu’s Weblog

Nu imi plac tupeistii. Sunt foarte la moda, dar nu imi plac. Si nu ma refer aici la acel tupeu care  asorteaza mercedesul la ultimul tip de lant.  Astia sunt oarecum inofensivi, ca ii citesti repede….Mai nou si cei cu studii superioare eu tupeu, un tupeu superior. Astia sunt mult mai periculosi.Ai impresa ca vor sa vorbeasca cu tine despre miscarea de revolutie a pamantului cind colo pe ei nu-i interesa decat sa puna mina pe buricul lui, sa se identifice cu el si sa isi scoata o carte de vizita pe care sa scrie la functie’buricul pamantului”ca rost are sa fii ceva, orice, atat timp cat ceilalti nu stiu…

Tupeul nu e natural. Lupta pentru propasirea speciei, da. Tupeul, nu. Rar vei vedea doua vrabii luptandu-se pentru o firimitura de paine.In schimb oamneii sunt in stare sa se inghesuie pentru un loc in autobuz sau la coada la pupat curul sefului. Cu toate ca nu sunt amenintati nici cu inanitia, nici cu disparitia. Avaritia, calvitia si politia in schimb ii pandesc.  Vrabii, ursi sau elefanti… lupta se da doar pentru propasirea speciei si rareori pentru mincare. Cu alte cuvinte, animalele se lupta numai cand e vorba de viata si de moarte,pe termen lung, sau scurt. Toate animalele inafara de oamneni se lupta  ca sa nu moara de foame azi sau sa nu dispara maine.  Pentru noi, totul e o chestiune de viata si de moarte. Orice dorinta de-a noastra devine capitala. Capitalizam tot ce a al nostru fara sa ne dam seama ca orice am face lucrurile care nu sunt ale noastre sunt invariabil mai multe.

Mereu , fiecare din noi, oricat de avut ar fi, va avea  mai putine conturi in banca decat tot restul omenirii.

Mai putine femei decat tot restul omenirii.

Mai putine masini decat tot restul omenirii.

Mai putin talent decat tot restul omenirii. 

Nu imi place tupeul fiindca reprezinta o incremenire. Tupeul il ingheata pe cel care il are, il face opac la ce e in jur si il axeaza doar pe ce isi doreste. Oamnii cu tupeu sunt niste handicapati. Nu vad. Nu aud. Nu inteleg nimic, inafara obiectului tupeului lor.

M-am razgandit, nu ma mai enerveaza, mi-e mila de ei.

Nimeni nu injura mai tare Romania ca romanii. Asta ne face sa ne simtim mai buni. Superiori. Asta insa ne face si sa nu schimbam nimic. Decat adresa si codul postal. Eu una raman aici si astept sa rad. Ca proasta in targ, credeti voi dar credeti degeaba. Am sa ma distez copios fiindca in curand la Frankfurt se vor manca seminte la colt de strada si poale in brau  la restaurant. Pe Champs Elisee ca si pe La a Rambla vei auzi “Du-te in p…”  in timp ce la Calarasi se va servi cu fast si bon ton strudel si choux a la creme. Merci beaucoup, chere monsieur! Asta spune o doamna din Carcal, singura care nu s-a urcat in carul de  Canada,in timp ce accepta  cu gratie o mana de ajutor la cusutul goblenului . O ajuta un expert olandez in goblen, cautat de Interpol, pe internet si celebru la Inter. Nu cred ca e bine sa ramai. Sau sa pleci. Nu e locul, e dobitocul, asa se spune. Poate ca asa si e. Cred ca e bine sa nu te grabesti. Stai sa vezi in ce parte duce apa rahatul.Si mergi in sens opus. Daca vrei sa te simti proactiv. Sau stai pe loc, ca e tot aia…In curand vom fi cu totii tot o apa si-un pamant. Asa cum am fost de la bun inceput, asa cum nu am incetat nicio clipa sa fim.

Probabil ca intr-o lume a margarilor, cand vrei sa injuri, spui “Esti un om”.

Stau sa ma gandesc daca sa imi anunt prietenii sau nu despre acest blog. Banuiesc ca nu, am sa prelungesc aceasta stare de liniste in padure. Pe cine pacalesc? Cine scrie un blog ca sa nu fie citit. Oricum, un timp ma bucur de aceasta singuratate in mijlocul multimii. Apoi o sa trec la socializare in mijlocul meu. Imi plac oamneii dar la o oarecare distanta si cateodata chiar i-as vrea in custi. Bucuranduse de cele mai bune conditii, conform normelor europene, dar in custi. Si in loc sa ii rugam sa scoata degetul ca sa vedem ca-n Hansel si Gretel daca sunt buni de mancat sa le punem o intrebare de Quizz Show sa vedem daca sunt buni de eliberat. Ceva simplu, cum ar fi : e adevarat ca trebuie sa zambesti cand  dai buna ziua?

Prin contract se obligau sa vina in zece zile. Dupa douazeci de zile au dat un telefon. O voce de secretara tare-n cioc m-a anuntata ca “baietii “textual, “vin maine la unu”. Nu comandasem niciun fel de baieti. Imi pica fisa. La unu nu e bine la unu si jumatate se poate, intreb. Eu bine, nu! Nu, ca “baietii”au alta lucrare.La unu sa fie cineva acasa. Ei bine a fost. Mi le-au pus, e liniste si pace, nu mai aud nici circul de la liceu nici zarva din piata. Insa am ramas cu o mare gaura sub geamul de la dormitor. Asa fac baietii dupa ce pleaca, lasa gauri. Sau dupa ce dau gauri, pleaca. C-est la vie!

Cam asta am de gand sa vars eu aici, toata familia de nervisori, de la nervisorii aia mici, de care te impiedici cand ti-e lumea mai draga, de exemplu ai nervisori cand iti pleaca liftul de sub nas si merge la ultimul etaj , pina la nervii mari si grasi cand constati ca i-ar ti-ai luat o teapa autentica,  numai buna de adaugat la colectia ta de tepe originale pina in prasele, cu certificat de atestare chiar din partea ta. Paranteza. Acum lansez concursul, numai pentru cunoscatori, adica romani , “Teapa mea e cea mai tare!”Inchid paranteza. In cazul de fata e vorba de tepe de drepturi de proprietate intelectuala, deci de cap.   Asta asa ca sa nu devin o testoasa sentimentala si sa vorbesc de padurea de tepe din inima, suflet sau cum s-o mai numi partea aia din noi care nu trage la cantar dar se plateste scump.In concluzie, orice teapa e binevenita!

Nu stiu ce mi-a venit. Mereu am injurat blogurile si mi s-au parut un sindrom al alienarii. Singuratatea lansarii unui mesaj in sticla. Dar sa accepti boala e deja semn de vindecare, nu? Asa ca iata-ma cu blog. N-am nimic de scris. Astazi fiind duminica nu m-a enervat nimeni. Dar maine cu siguranta voi recupera. E un fel de loc de dat cu capul, in eter. Decat sa ma cert cu toata lumea mai bine lansez un mesaj catre omenire. Omenire adica nimeni. Deocamdata sunt o testoasa care are o carapace moale dar sper cu fiecare zi care trece ca se va intari. E adevarat ca sper asta de 136 ani si unspe luni.

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!