inundatii

M-a inundat cel de deasupra si l-am inundat pe cel de sub mine. Am uitat perdeaua la baie si toata apa a curs pe jos. Cel de sub mine e plecat in concediu deci banuiesc c atunci cand va veni acasa i se va spulbera brusc efectul concediului. Cat depsre cel de deasupra mea, ma inunda cu precizie de ceasornicar elevetian o data la doua luni. Acum trei saptamani am zugravit in baie. Nu ma duc sa fac scandal si as vrea ca si cel de sub mine sa gandeasca la fel, din pacate, stiu sigur ca nu. Cel de deasupra mea se culca la doua noaptea si tropaie el si familia lui, cel de sub mine e isteric si se culca la zece si daca dau televizorul la trei linii in loc de doua imi bate in teapa. Cred ca am ajuns sa traiesc intre ei din cauza unui motiv care inca imi scapa. Dar sigur e o lectie aici. Si lectia e, ia-ti casa pe malul marii in Spania. Imediat ma prin!

moda pentru prosti

Daca vrei sa fi la moda e suficient sa te uiti pe geam si sa faci totul invers. Daca afara ninge si e  viscol, nimic mai simplu, blana pina la pamant si sandale cu baretele cat se poate de fine. Nu conteaza ca te afunzi in zapada pina la tanga, important e sa te mentii in tendinte. In special in tendinta de a fi penibila. Daca e vara si sunt 47 la umbra, nimic mai logic decat sa iti pui o fustita pina la aceeasi proverbialla perche de tanga si cisme, cat mai inalte, cat mai lungi. Daca esti mai dark, a se citi emo, gothic sau cum i s-o mai spune, e indicat ca cismele sa fie butucanoase, cu talpa cat mai groasa si negre ca iadul. Asta e un  retro, e fumat, e trecut, poate ca iadul, ca sa fie si el in tendinte, e mai nou alb ca laptele. In aceeleasi tendinte se inscrie masina mare alba, patru ori patru, condusa de tute carora le parcheaza prietenul masina fiindca ele, hi hi, sunt facute doar ca sa chicoteasca si sa fie asortate. Ar mai fi de eveidentiat cainele mic, bichon sau ceva pe acolo, merge si mai mic, de purtat pe mana, ca doar biata Paris Hilton nu degeaba s-a chinuit si l-a chinuit pe patrupedul ei, doar trebuie sa lanseze o moda. A! Si daca pe linga patrupedul jignitor la adresa cainilor nu aveti si un lant de hoteluri, nu e nimic, fiindca oricum iese din tendinte. Se va trece la arhipelaegul de insule. Cat depre creier, el nu a fost niciodata un afrodisiac decat la farfurie si stropit din belsug cu vin alb.

intrebare

Cei care locuiesc in nordul orasului, merg in parcurile din sud, iar cei din sud in cele din nord, de ce oare? De ce ne place asa de tare sa ardem benzina? De ce nu putem renunta nici macar in week-end la masini? Atunci de ce ne plingem ca oarsul e poluat si aerul irespirabil? Inteleg sa nu umblam cu totii cu sapa si lopata la noi ca sa plantam cate un pomisor de cate ori asteptam la semafor, ca timp ar fi destul sa-l vedem si rasarind, dar de ce sa nu reducem macar o parte din poluare? De ce daca patru prieteni merg la aceeasi terasa trebuie sa meraga cu minim doua masini? Stiu, raspunsuri sunt destule si de fapt eu nu vreau niciunul.

surdo-mutii si ursuletii de plus

Ii stiti pe surdo-mutii care atunci cand te afli la tersa vin si iti umplu masa de jucarii de plus. Mie mi se par un fenomen interesant, oarecum extraterestru. Daca au sau nu acel handicap pe care il afirma in biletele, cu toate ca in ultimul timp au renuntat la biletele, e mai putin interesant. Ce mi se pare amuzant e ca oamenii ii refuza vorbind in soapta. Probabil daca ar fi orbi i-ar refuza tinand ochii inchisi.

Mi se fare fain ca mai nou umba cu scutere, probabil ca sa acopere teritorii cat mai vaste. Iarsi, notabil e ca aduc mereu si mereu aceleasi obiecte, la aceleasi ore, ca si cand le-ar fi facut cineva demograficele. La zece fata cu ursuletii de plus roz si la unspe baiatul cu balenele albastre si brichetele. Nu imi dau seama daca au acelasi patronat sau ursuletii roz sunt concurenta balenelor albastre. Cu toate ca obiectele coincid si la fel si preturile.

 Insasi ideea obiectelor de plus e interesanta. Cine sa le cumpere, cui? Mamele-copiilor, barbatii-iubitelor, iubitul-iubitului? Eu ii urmaresc deja de un timp si  nu am vazut sa cumpere nimeni, nimic. In schimb genereaza mereu aceeasi dezbatere, sunt sau nu sunt surdo muti, ca si cand daca am fi stiut ca sunt surdo muti am fi cumparat dar asa, cum sa cumperi o jucarie de plus de la unul care se preface doar ca e handicapat? S-ar putea sa fi angajati de astia de la terase fiindca genereaza dispute si disputele trebuie udate cu multe beri, ca sa fie argumentatia puternica!

office sau n-o fi, aceasta-i intrebarea

Ii vezi stand in fata instututiilor, la costum, de cele mai multe ori negru si cu camasa alba, femeile sunt mult mai pline de imaginatie si indraznete, isi permit chiar dungi albe pe fusta neagra si la camasa alba asorteaza o margea neagra, sic si provocator! Trag cu putere din tigara, inspira libertate expira oprimare. Din privirea lor haituita se vede ca ar fugi cat vad cu doi ochi, ca ar vrea ca tigara aceea sa nu se termine niciodata, sa nu se mai intoarca la businessplanuri si rapoarte, deadlinuri si indici, grafice. Adevarul e ca ce fel de institutie e aceea care nu iti intelege si nu-ti respecta viciile. Sexul oral se poate face inauntru, sub birou, in anumite cazuri chiar in timpul sedintei, atunci cand seful se apropie de cinzeci de ani si nici macar pastila albastra nu mai indica cerul…In fine, cert e ca ei stau cu priviri flamnde, soarele le joaca vara pe fata, iarna vantul le fumeaza tigara, dar privirea e la fel iarna ca si  vara. Disperata dupa viata, dupa libertate. Multi dintre ei s-au apucat de fumat numai ca sa poata avea aceste pauze, aceste scuze care chiar daca nu sunt privite cu ochi buni, sunt tolerate. Ma duc sa fumez o tigara si toata lumea te priveste reprobaativ dar inghite ideea. Daca ai spune, ma duc sa iau o gura de soare, ma duc sa respir inafara aerului conditionat si a neoanelor, vreau sa scap de voi, de sticala si beton de liftul parfumat , plin de oglinzi, care imi canta pina la etajul sapte si inapoi, daca ai spune asta si mai ales de sapte ori pe zi, nimeni nu te-ar accepta, dar asa, cu tigara merege. De ce nu putem fi dependenti de aer , de soare de lumina, ba nu, am gresit, de ce nu se poate accepta ca suntem dependenti de soare, aer, lumina si liberate ? De ce e mai simplu de acceptat ca depindem de o doza de nicotina? Mi-e atat de mila de ei. De noi.

retorica

Pana de curand am dormit in camera cu un papagal. Acum dorm cu un porc. Ce parere aveti, am progresat au ba? Parerea mea e ca la o adica si papagalul e putin porc si din cand in cand si porcul e putin papagal, asa ca e tot aia. Gusturile mele tot indoielnice raman.

de-a fraierii si nesimtitii, o bataie de joc

Sper sa nu va vina ideea proasta de a vi se fura telefonul. Sau daca tot va vine, macar sa nu vina duminica. Sau daca va vine ideea sa va lasati furati duminica, macar sa aveti decenta sa aveti un abonament care face parte dintr-un pachet corporatist. Sau daca nu, macar sa aveti un prieten foarte bun. Care sa stea bine cu nervii si sa aiba calmul sa asculte “daca vrei frectie la picior de lemn apasa tasta unu, daca vrei silicoane apasa tasta doi, daca vrei sa te spanzuri apasa tasta noua si daca nu ai habar ce vrei apasa din nou tasta unu ca sa mai asculti inca o data tot polenicul asta, fiindca noi suntem o armata de idioti, dar tu esti cel mai idiot dintre idioti fiindca de ani de zile ne dai banii la termen si uite acum cand ai o probelam, noua ne face placere sa te invitam sa apesi pe butoane si sa iti blochezi singur telefonul si daca nu, du-te in chilu tau de fraier si nu ne deranja ca noi suntem plecati care pe unde in tara asta mare sau in lumea asta mica. Si daca crezi ca esti un idiot, apasa orice tasta la intamplare si vei avea confirmarea. Ne-a facut placere sa lucram cu tine, te asteptam sa vezi oferta de telefoane, fraierule care esti tu fraier, vorba distinsului exponat al celei mai de succes specii din romania “homunculus nesimtzitus”.

Asta e s-au dus vremurile cu hotii si vardistii, acum se joaca fraierii si nesimtiti, un nou joc acum si cu aroma de durere in cur. Deci, sa emigram.

Apa-Tic

PS Nu mi-am imaginat ca porcii de guineea sunt asa niste buni provideri de trafic, asa ca le cer iertare si promit ca pe viitor sa scriu numai de bine despre porci, fie ei si de Guinea. Apropo, nu o dau, era doar o figura de stil, purcica ramane!

 Si acum postul nou:

Unii dintre noi avem prostul obicei, de dragul titlului as spune ticul!  de a ne spala cel putin de doua trei ori pe zi, mai ales vara. Nu stiu daca suntem sau nu o majoritate, daca mergi cu metroul ai tendinta sa crezi ca nu, totusi, suntem suficient de multi cat sa protestam ca in plina vara astia de ne conduc, s-au gandit sa ne ia apa calda fiindca nu stiu ce neintelegri sunt cu banii . Nu conteaza ca noi cetatenii ne platim apa, altele conteaza…In fine, cert e ca se gandesc sa ne ia apa calda vara. Simplul fapt ca pot lua in calcul o asemenea idee e mostruos!  Cu toate ca noi saracii avem fiecare cate un lighean mare ramas de pe vremea reviziilor de vara, cand se lua apa cate trei saptamani. De vreo doi ani am crezut ca gata cu reviziile, dar iata ca nu! Mi-am adus aminte de vremurile cand aveam apa calda intre anumite ore, alta tampenie! Cum naiba sa ajungem spalati, civilizati, in rand cu lumea? In loc sa luam fiecare cate o sapa si o lopatat si sa strigam ca la Bobalna “Noi vrem apa calda!” la noi se fac dezbateri televizate, se emit opinii pro si contra si se bate apa rece-n piua.

Acum pe bune, eu zic sa ne ia odata si canalizarea ca sa fim cu adevarat ceea ce suntem. Un oras imputit. Sa ma ierte porcii de Guineea!

tipatul

S-a asezat pe bordura. A lasat in spate spitalul si ramane cu fata la muzeu. De o parte a drumului e un spital, de cealata un muzeu. Intre ele drumul. Multi oamnei pe drum. Toti merg de undeva in alta parte.Mereu viata e in alta parte. Tu stai intr/un loc si actiunea e altundeva. Ceea ce traim azi maine e istorie. Doar un drum de facut.  Isi prinde capul in maini, mainile ii devin din ce in ce mai mari si capul din ce in ce mai mic ca si cand ceva de dincolo ii spune ca viata nu trebuie gandita ci apucata cu doua maini. Si asa reuseste sa planga. Isi aduce aminte de Strigatul lui Munch si isi da seama ca de fapt el e acela, ca a mai trait asta, ca a fost in capul lui Munch si ca acel strigat se aude acum in capul lui. Dar asta e iarasi un concept si conceptele nu sunt bune.

Sau cel putin nu la fel de bune ca mainile mari care pot prinde si apuca. 

NULA TV

Ma gandesc sa pun o camera de luat vederi, de preferat cu infra rosu si sa fac un reality show de show cu toti neandertalienii astia de se aduna seara sub fereastra mea. Ar fi un succes, ce Seifeld, astia prieteni. Ce dialoguri, ce umor, cata subtilitate de limbaj, ce ghidusii verbale, n.aveti idee! Ce pot ei face cu cele trei cuvinte pe care le cunosc e lucru rar, mai ales ce pot face cu cele trei cuvinte dupa trei navete de bere de la nenea Aurica, e un miracol. Acest reality show ar bate de la distanta totul si i-as spune televiziunea  NULA TV. Iar in calupul publicitar as baga reclama la cele mai simple, eficiente si nedureroase metode de sinucidere. Cu plata in rate, dar numai in avans. Incepi sa platesti acum si mori imediat dupa ultima rata. Cu cat iti doresti sa mori mai repede cu ata mai mult muncesti ca sa scapi odata. Moartea lenta e un faliment, dar cateodata si un faliment e de luat in calcul. Acum de exemplu se cearta pe bani, cine, cat unde si cui i-a dat. Unul sustine ca i-a dat celuilalt imprumutul dar ala nu-si aminteste sa-si fi primit banii inapoi. Continuarea maine seara. Credeti ca Vasilica i-a dat lui Ionica banii? Cine credeti ca se va trezi primul din coma alcoolica? Continuarea numai la NULA TV. Sau pe NULA TV? Serios, suna a brand, il construiesc. Ma gandesc chiar si la un program variat. Sloganul e Si azi dormi o nula si maine o….Serios, ce ii atrage in locul acesta, altceva inafara de berea lui Nenea Aurica?

Atentie, porci de Guineea!

Pentru cine are de gand sa isi ia porci de Guineea, sfatul meu e mai bine sa isi ia gandul! Stiu ca sunt simpatici, smotociti si dragalasi. Sunt ca niste jucarii de plus. Dar nu fac nimic, decat mananca, dorm, guita si fac extrem de repede reflexe conditionate. Cam ca parlamentarii nostri.

De exemplu, daca il tineti in bucatarie, ceea ce nu va sfatuiesc, va face imediat un reflex conditionat la zgomotul deschiderii usii frigiderului. Asa a de cate ori vrei sa beti un pahar cu apa rece, va incepe sa guite. Daca tot nu prmeste ce vrea, incepe si roade cusca si pina la urma tot ii dai ce vrea. Si uite asa ii dai de mancare cam de 45 ori pe zi, fiindca aici trebuie sa stiti ca pe porc il doare in cur care membru al familiei deschide frigiderul. Sii cum legea Karmei se aplica si la porci, ce intra trebuie sa si iasa asa ca pe linga fapltul ca vei avea un porc gras, ceea ce fiind vorba de Guineea, nu prezinta niciun avantaj cu toate ca iti vine sa-i tai de mai multe ori pe zi, va trebui sa schimbi cusca la doua trei zile (nu are miros kk in schim PP…)asa ca de cate ori vei iesi la cumparaturi, vei avea grija sa te agati de un pachet de talas de ajunge vanzatorul de la pet shop sa creada ca ii faci concurenta.

Daca il duci in sufragerie face reflexe conditioanate la pachetele de chipsuri, pufuleti, fistic, cam la tot ce insemana mancare, fiindca nu stiu cum, dar in capul lor mic mancarea ta se asociaza imediat cu mancare lor.

Daca bei apa, se duce si el la picuratoarea lui cu bila si incepe sa zdrangane la ea. E o bila miciuta de metal, in interiorul unei tevi mici de metal, pe care vin dintii de rozator. Si cum repetitaia e mama invataturii, porcul are grija sa se asigure ca te inveti minte.

Daca il duci in dormitor, nu mai face reflexe contitionare la nimic, dar il mai apuca saritul si guitatul noaptea, asa, numai ca sa nu uiti.

 Apropo, cine vrea un porc de Guineea? Dupa cum spuneam, sunt foarte dragalasi…dar ma lasi…

si milionarii dau cu subsemnatul

Niste prieteni si-au cumparat o vila la pret de chilipir, vreo treisutecinzeci de mii de euro cand ea face vreun milion si jumatate. In fine, au luat-o oamenii, vila obiect de patrimoniu, adica cazuta rau, necesita reparatii fundamentale, dar tot e afacere. Cum ei se ocupa cu imobiliare, si as zice ca se ocupa destul de bine, baga imediat o echipa de muncitori de-ai lor, care lucrau la un bloc si ii muta la vila,  fiindca deja gasisera clienti pentru inchiriere. Muncitorii, fiind angajatii lor si sunt precauti in a lua decizii riscante mai ales ca el are obiceiul de a urla din orice asa ca bietii oamnei suna din ora in ora si intreaba “Sefu, vrei sa astept sa se usuce de tot si sa mai spal o data sau…” “Sefu, trebuie neaparat sa imi spui daca sa amesec de la stanga la dreapta sau de la dreapta la stanga …” . Pe scurt, le e frica fiindca smuncesc in Romania si au salarii mai ceva ca in Spania.

Azi dimineata la sapte suna telefonul. “Sefule, trebuie neaparata sa vii” . Seful e deja nervos, fiindca vila e in centru, nu erau bogatanii pe vremuri  si Sefu sta unde stau bogatanii acum, deci zi de vara pina-n seara.

“Da ce e ma, asa urgent?”

“Nu Sefu ca nu spun eu la telefon ca sa vii matale aici in persoana sa vezi ca nu e bine de vorbit asa…”

Sefu se rade, se imbraca, isi bea cafeaua si iata ca nu are incotro decat sa asculte radioul o ora si jumtate pina la vila interbelica.

Dar a meritata, fiindca ziua a continuata la fel de bine cum a inceput.

Muncitorii gasisera in casa lui un intreg arsenal ingropat intre doi pereti. Trei pistoale si cartuse pntru un foc continuu de trei zile.

 Politie. declaratii. verificari. Distractie.

Sa mai spuna cineva ca multimilonarii nu se distraeza.

La plecare i-a intrebat pe muncitori

“Ba, daca gaseati cinci cocosei de aur, ma mai sunati la sapte dimineata?”

” Sefu, poate nu pentru cinci , da pentru unul, doi, da!”

Uite vezi, asta inseamna cinstea romaneasca si loialitatea fata de angajator. Dar sefu era prea obosit ca sa se mai enerveze.

ciudat

Daca stai de vorba cu cineva in scris, pe mes, de la un punct incolo nu mai conteaza cu cine stai de vorba. Este ca si cand in toata lumea ar fi numai doi oamnei, tu si celalat. Apoi ajungi sa crezi ca de fapt esti numai tu. Ceva gen Odiseea Spatiala 2010 (apropo, daca ar fi fost cu adevarat intuitiv ar fi trecut O.S 2012  ) dar ma regrupez pe idee, de la un punct incolo, replica, contrarelica, replica, contrareplica, ajungi la concluzia ca celalalt nici nu exista, e doar vocea din capul tau. Straniu. Daca si in iubire e exact la fel, schimbam un trup cu un alt trup, un vas cu altul, in care turnam mereu aceleasi lucruri carora le spunem iubire si de fapt sunt doar frustrari si sperante, tristeturi cu iz dulceag de papaya. Daca suntem numai si numai unul? Asta face lucrurile mai simple, mai dificile sau le lasa neschimbate ?! Si apropo de scrisul asta rapid, de mes, in care vocalele se sar cu voiosenie, o fi din Kabbalah?

lehamite

I-as intreba pe toti ziaristii, pe toti analistii, pe toti desteptii din lumea asta care se bucura sa-si arate mecla pe sticla, mandri foarte ca iata, inca o data vin ei sa faca lumina. Cu toate ca tot discursul pare sa fie mai degraba un exercitiu de verbalizare, un fel de “uite-ma cum vorbesc si gandesc aproape in acelasi timp, dar voi sunteti prosti si nu va prindeti. “I-as intreba un lucru. Mint.Doua lucruri i-as intreba si stiti cum e, din doua, una, doar una e retorica. Deci i-as intreba pe imbuibatii astia de orgoliu, pe plesnitorii astia de sine, pe preafericitii micilor ecrane, i-as intreba in primul si in primul rand, cum fac sa se suporte.Un om normal cu doua trei circumvolutiuni are zile in care nici macar in oglinda pantofilor bine lustruiti nu suporta sa se reflecte, daramite pe toate televiziunile, la toate orele.

Si i-as mai intreba pe ei si pe toti sefii de stat de aici si aiurea, din desert si de la malul oceanului din tara tutror posibilitatilor si din tarile niciuneia, i-as intreba asa:

“Voi pricepeti ceva din lumea asta?”

Adevarul e ca daca vrem sa pricepem ceva trebuie din lumea asta mai bine citim O mie si una de nopti sau prospectul de la Varixinal.

love of my life

Ma aflam in drumul meu de seara cand dau peste love of my life.

-Ce faci, bine?

-Bine.

-Tu?

-Si eu bine, muncesc. (absolut cretin raspuns, stiu! merita o votca)

Apoi plecam fiecare in drumul lui stiind ca cel putin unul dintre noi a mintit.

http://www.youtube.com/watch?v=QtqADo-D3mQ

Pogromul instalatorilor si zugravilor

Pe o parte fac pe trei parti distrug, sunt ca o liota de elefanti masculi in calduri, rad tot in jur in speranta de-a ajunge cat mai repede la singura parte a muncii lor pe care o inteleg-PLATA!  Muncesc doua ore si stau patru, vor mancare gatita la pranz, beau , sunt misogini si au impresia ca o femeie nu poate intelege principiul profund al functionarii flexului. Daca le spui sa folosesca ghilotina in loc de flex ca nu face prafe, se uita la tine ca la o aparitie, apoi se ridica cu o putere de frecare foarte mare si se duc la ralanti sa ia ghilotina, cu aerul ca uite na! iti fac o favoare ca esti femeie si esti proasta.  Cred ca tot ce era decent in materie de meseriasi a plecat in Italia si Spania si noi am ramas doar cu niste homunculi degizati.

poate

Cu cateva exceptii fericite, toti prietenii mei sunt complet imaturi. Au ramas captivi undeva intre o adolesenta care nu vrea sa se termine si o maturitate care nu vrea sa inceapa, au slujbe dar nu isi doersc nimic de la ele decat sa se termine si sa vina sfarsitul de zi sau de saptamana, au iubiti si iubite de la care tot asa nu asteapta nimic, nu le place lumea in care traiesc dar nu vor sa o schimbe, si-n general, sunt dincolo de greseala fiindca nu fac nimic. Cand ne intalnim stam la o masa, ce naiba sa spunem? Ce imi pasa mie de ultimele concerte? Sigur, inca nu am surzit de tot dar toate festurile ma lasa rece. Bratarile acelea roz m-au oripilat, insasi ideea de a sta cu asa ceva la mana trei zile, mi se pare groaznic de inregimentator, mi-a adus aminte de sinistra matricola de pe vremuri. Pe care ei de altfel nu au prins-o fiindca marea majoritatate a prietenilor mei e ceva mai tanara decat mine, nu mult dar suficient cat sa fi ratat , din fericre pentru ei, aceea perioada. Deci prietenii mei sunt mai tineri, imaturi, nu am ce vorbi cu ei atunci cand ne vedem, eu alunec in acreala maturitatii mele de kkt ei in adolesecnta lor vesnica. Ce ne uneste? De ce ne vedem? Astazi chiar nu stiu, dar probabil, de fapt mai mult ca sigur, maine mi se va face dor de ei. Poate ca eu am nevoie de putina inconstienta si ei de putina maturitate. Sau poate doar ne iubim.

masa tacerii

Orasul e din ce in ce mai galagios, in special noaptea. De vina nu e numai vara care stimuleaza emisiile nocture de tot felul ci si golul dintre urechile locuitorilor. Cu cat un om e mai prost cu atat simte nevoia sa vorbeasca mai mult si mai tare, sa scartie din frane, sa abreieze motorul, sa comenteze in timpul filmului, sa tropiaie in casa, sa strige la ceilalti, sa dea cu pocnitori de Craciun si Revelion, sa pocneasca din bice, sa vina cu Buhaiul,  si tot asa. La nunta, galagie, la botez galagie, la inmormantare galagie. Zgomotul ne urmareste permanent. Din pacate ce n-am intele noi pina acum e ca esenta zgomotului, e linsitea. Esita insa cineva care a inteles pentru noi toti si acum are rabdare, sa ne prindem si noi. In mijlocul unei Oltenii galagioase , Brancusi a sculptat Masa Tacerii.Acum ramne sa vedem cu cat timp era el inaintea noastra. Cu o suta, cu doua, cu noua…

noapte buna, copii!

Imi plac artificiile. Pe ele nu le poate avea niciun miliardar numai pentru ochii lui, decat daca e Laurence al Arabiei.(Nu ca as avea ceva cu miliardarii, nu de alta dar nici nu cred ca exista, i-a inventat doar presa mondena  ca sa aiba despre ce scrie.)Exceptie fac doar artificiile de calcul dar asta ar fi un calambur de kkt, nedemn de o zi asa frumoasa.

Unde-s pumnalele….

Daca te apuci aiurea in tramvaiul 41 sa citesti blocuri, de la un cap la altul al liniei, ai sa afli lucruri interesante, uneori inteligente, alteori spirituale, de cele mai multe ori amuzante. E multa sensibilitate si inteligenta in tara asta, iti spui, citind randurile unor oameni pe care nu ii cunosti, pe care poate ai vea sa-i cunosti, sau poate nu. In fine, edeci multa materie cenusie si spirit aruncat in acest virtual. Te uiti in jur, vezi fete triste, cu colturile gurii in jo, vezi oamnei fara lumina in ochi sau cu luminita rapace a parvenirii, oamnei care se simt nedreptatiti ca merg cu tramvaiul sau oameni care privesc in viitor cand nu vor mai merge cu el. Deci unde se pierde incarcatura dintre virtual si real? Unde sunt toti acesti oamnei destepti, sensibili si plini de ganduri frumoase? De ce e tara asta condamnata la masini tunate si lanturi de aur? De ce semnam tot mai mult cu o tara de negri?  Probabil ca trebuie sa vina cineva sa ne elibereze, dar cine? Si cum? Cosma Racoare salta in sa…

imi bag mula in grajd

Pentru copii de pe strada mea, din blocul meu, toate povestile incep cu ” Sa-mi bag pula!” Din treizeci in treizeci de secunde , cu precizie de ceas elevetian, apare acest refren. Cred ca daca as scrie o carte de 400 de pagini, care sa aiba de sus pina jos, de la prima pina la ultima pagina, cu prolog si epilog doar “Sa-mi bag pula!” ar fi un succes de casa, ar intrece probabil chiar si Biblia. Adevarul e ca revelatia mea e mai mare! Marketingul la acesta carte ar avea ca linie de comunicare Sa-mi bag pula! Si vom determina publicul sa interactioneze cu noi intrebandu-i cu sinceritate Tu cand ti-ai bagat pula ultima oara? In Cosmopolitan vor aparea Zece sfaturi ca sa iti bagi pula cu succes! In Elle Zece trucuri ca sa evitati sa fiti doar un obiect de bagat pula! si tot asa, si tot asa. Adevarul e ca recunosc ca e placut sa spui Imi bag pula Imi bag pula! Incep deja sa ii inteleg pe brontozaurii astia de jos cu creierele lor reptiliene. La tot ce-i inconjoara ei au raspunsul castigator. E cald, imi bag pula, ce frig e imi bag pula, am pierdut campionatul, imi bag pula. Pe vremuri era gluma aceea cu loc de dat cu capul, eu  prevad un succes rasunator locului de bagat pula. El poate fi oriunde, oricine, orice. Cu exceptia mamei din dotare fiindca aceea e alta injuratura. La fel de inspirata si profunda. Romanii fara injuraturi ar fi un popor linistit. Adica placut. Adica… sa-mi bag …La revedere!