Toata floarea cea vestita se inteaba cu glas tare, daca Sparchi, Tarchi, Marchi, Parchi a atentat la pudoarea tanarului “sopran”, care cica ar fi stat tornero, “la mia bucci ti donero” dar el se jura pe “la vita’ lui ca el doar cu Ioana si altele ca ea si in niciun caz cu unele ca el. Si Sparchi, Tarchi, Marchi, Parchi, se jura si plingea si se plingea si se jura si injura si plingea si tot asa si da-i si lupta, pe la toate televiziunilie, in buna traditie romaneasca, fara numa, fara numar. Acum serios, daca a fost sau nu cu fata, cu spatele, pe scena, in masina sau pe drezina, cu motorina sau benzina, zau daca e treaba noastra. Ca si opera comica, e bun subiectul, nimic de spus, mai ales ca interesanti nu sunt cei doi in cauza, ci ceilalti “artisti” de buna credinta, ultragiati de asa intamplare, care si-au umflat imediat pipotele ca sa ia apararea micului sopran matematician, nu din generozitate sau empatie ci din calcul. Ca da bine sa aratai ca iti pasa, ca sa nu mai spunem ca Sparchi, Marchi, Parcahi, Zdrarchii din astia dornici de afirmare pe modelul “capusa”se gasesc pe toate gardurile si oricand o juna nevinovata ca Oana Zavoranau sau Minodora la Maxim le pot cadea victime. Sa n-am parte de Joitica daca te mint!
Arhiva pentru noiembrie, 2008
Mircea minus Badea
In Uncategorized on noiembrie 26, 2008 at 1:13 pmMircea minus Badea si-a facut blog. Lucru care nu poate decat sa ma incante, evident! Sunt innebunita dupa muschii culturali ai acestui baietel care probabil si cand se uita la apa din closet isi spune “Doamne ce frumos si destept sunt si uite ce tinta buna am!”
Deci, am un motiv de bucurie. Nu fiindca si-a facut blog ci fiindca anunta ca s-ar putea, sa nu mai aiba minunatia aceea de emisiune pe una din antene. Emisiune la care nu face decat sa isi verse nervii si sa isi arate muschii, sau invers, cum preferati. Sa isi arate nervii si sa isi reverse muschii. Ca e musculos, nevoie mare! Ideile lui Mircea Badea sunt dupa cum urmeaza
“Eu sunt destept, ceilalti prosti”. Corolar”prostii care cred ca sunt destept sunt mai putin prosti decat cei care cred ca sunt prosti”
“Cei care sunt cu mine sunt destepti, ceilalti prosti.”
“Cei care cred ca sunt frumos sunt destepti, ceilalti prosti.”
“Cei care cred ca sunt Dumnezeu sunt destepti, ceilalti prosti”
“Cine nu e cu mine, e impotriva mea, eu sunt destept, ei sunt prosti”
Refrenul vietii lui e ca “ceilalti sunt prosti” .
Evident, acesl leitmotiv mirceaminusbadian trebuia sa apara si in blog, unde iarasi ii face pe toti blogarii ba prosti, ba foarte prosti. Si zau daca nu are dreptate!
El nu face decat sa incerce sa provoace reactii, sa socheze, sa aiba atitudini care socheaza, vorbe care soheaza! Sochez deci exist, asta spune el, nu ca fraierul ala de Descartes! Omul este realmente obsedat sa se vorbeasca despre el, ceea ce il face sa semene cu un copilas de trei ani. Vrea atentie!
A facut blogarii prosti si foarte prosti, evident a vuit toata blogosfera si iata cu acest guru al taximetristilor are dintr-odata trafic la bloguletul lui amarat. Fata lui de Van Damme de dambovita ne zambeste peste umar din front page.
Si pe masura ce scriu uite ca ma enervez ca si eu vorbesc despre el!
Tata sa faci ce vrea muschiul tau lucrat la sala, eu promit sa nu imi mai bat neuronul cu tine. Eu nu mai pompez in egoul ala al tau ca mi-e ca o sa crape si o sa ajungi la iluminare inaintea mea si n-as vrea sa patesc asa necaz.
Deci te pun la cura de liniste. Nici daca salvezi balene, nici daca astupi stratul de ozon cu creierul tau ala mare. Tot nu iesi din conul de liniste. N-ai decat sa iti versi furia neputintei de a nu fi mai mare decat esti unde vrei talica, la tv, pe blog, in spatele blocului, pe o alee in Cismigiu, unde vrei.
paradigma lu’ Gaudeamus igitute-n tur!
In Uncategorized on noiembrie 25, 2008 at 2:30 pmRelativ batranica debutanata care sunt, pleaca de la Gadeamus si il vede pe tanarul clasic in viata, HR Patapievici stand la coada ca sa intre la Gaudeamus. A fost paradigma vietii mele de scriitor. Daca si HR Patapievici trebuie sa stea la coada, zgribulit, ridicat pe sus de vant si cu parpalaca gata sa-si ia zborul, sa plateasca 3,5 lei ca sa intre la targul de carte, atunci e clar ca daca aveam talent la vandut aprizer era mai bine. Sigur, e foarte democratic bla bla bla…deci avem vip la manele, avem vip la belele, dar la scriitori nu avem voie sa avem intrare vip. Da-i naiba de scarta scarta pe hartie, sa stea la coada, in ordine tovarasi, in ordine!
MULTUMESC!
In Uncategorized on noiembrie 20, 2008 at 10:40 amtrafic de nervi si ambuteiaj de coronariene
In Uncategorized on noiembrie 19, 2008 at 8:33 pmCe sens au toate, bune sau rele atunci cand stai pe Ana Ipatescu la sapte seara si nu vezi decat masini inainte si in spate, in stanga si in dreapta, o imagine care de sus ar arata o imensa parcare luuuunga in care ale naibii masini sunt toate parcate cu farurile aprinse, doar asa ca fie, conform indemnului dumnezeiesc, lumina!
Ce criza mondiala? Ce alegeri parlamentare? Aici ar trebui sa vina alesii neamului sa glasuiasca, nu in fotolii comode de talk-show. Daca tot stam ca prostii pe loc, si noi unul cate unul si ttoti ca tara, macar sa ne psalmodieze partidarii lui peste ceva! sa ne zica din scripturile alea ale lor in care raiul ne pandeste la tot pasul… Ce rosii,ce telefoane mobile, ce gprs-uri, si ipod-uri si-ar mai lua in creierii aia ai lo intinsi la maximum la fel ca si nervii nostri! Aici sa vina marii canterti ai neamului pe care nu ii mai satura Dumnezeu sa se imbuibe de la toate cantarile electorale. “Arta nu are culoare politica!” Fii-v-ar arta de ras sa fie, ca din arta va luati voi toate ghiulurile si casele, din arta de a te ploconi, cea mai veche arta romaneasca… Aici in intersectie sa ne cante ei cu ei cu noi ci pana mea, omul bun si omul prost si alte slagare din astea!
Ne-a luat o jumatate de ora sa ajungem in Romana, evident, un sorecar ar fi strabatut drumul mai repede daca ar fi dat marunt marunt din piciorusele lui scurte si strambe…. Dar asta e!
Cand ajung acasa, dau sa cobor din masina, dar fiindca nu o fac in trei secunde ci in cinci, umeaza o serie de claxoane, degete, injuraturi, bobor. Asta e, daca intra asa de multa tensiune, ea trebuie sa iasa pe undeva. Pe unde? Se vede zilnic la stiri.
EMPTY TRASH
In Uncategorized on noiembrie 18, 2008 at 8:01 amNimic nu mi se pare mai placut de ascultat decat o manea…poate doar o manea electorala. Cand le vad fetisoarele ingrijoarete de soarta tarii, simt asa ca viitorul nostru, e asigurat. Au facut pina si efortul sa renunte la lanturile din lingouri de aur impletite, si asta tot numai de grija tarii. Copilul de aur, Rudy si Artistul, acesti trei crai de multi parai sunt chitit sa indese pe gaturile romanilor un partid, foloindu-se de o filozofie sofisticata si greu de patruns ” noi cu voi” daca Artistu, Rudi si Copilul de Aur sunt cu noi, atunci vai de noi, mai bine cu ei! O alta idee filozofica ce transpare discret “sa dam timpul/filmul inapoi” Aici Artistu, sau Rudi sau Copilul de aur, sau cine naiba o mai fi gandit asa profund, vor sa ne atraga atentia asupra vremurilor grele pe care le-am trait. Ei nu spun insa cat sa derulam, poate vor sa ne amintim de vremea lui Tepes, cand ei erau cu ei in varful tepii, cat despre noi, era vorba doar de Tepes vare isi vorbea cu pluralul nobiliar, iar “voi”, reprezenta o forma a verbului “a vrea”. Atunci sa ii fi cantat asa oriental duios, ca la portile Istambului, sa vedem, cine cu cine, unde si pe unde…. Ce e insa imposibil de demonstrat de pe o zi pe alta este cat de tare tampesc aceste propductii creierul si asa mult prea destins al tarii. Si de vina nu sunt Copiii si Artistii si toti Rudiii, care nu fac decat sa isi ingroase si mai mult lanturile, ci acel gen de indivizi care se pretind educati si bogati si care isi dau copiii pe la cele scoli din strainatate ca sa invete carte. Incep din ce in ce mai mult sa cred ca romania e facuta sa fie RECYCLE BIN pentru toate desurile Europei. Marea problema e ca nu gasesc butonul EMPTY TRASH
PS prefer pusca si cureaua lata si da doamne cu biciu’n mine…bai, care ai niste dopuri de ceara, fa-le-ncoace, promit sa am grija de ele
VIETILE ALTORA/The lives of others HGV XX/7 Premiul Academiei Europene 2006, Oscar 2007, BAFTA 2008
In Uncategorized on noiembrie 16, 2008 at 12:02 pmCand n-ai viata personala iar cea profesionala presupune sa asculti ce fac altii in intimitatea celor patru pereti ai lor, ai doua sanse, ori iti pierzi si ultimul dram de identitate si oemnie, ori ajungi un erou necunoscut. Senzational jucat colonelul STASI. Absolut senzational! Acel gen de joc in care mijloacele sunt foarte putine iar efectele sunt coplesitoare. Fara sa i se miste un singur muschi pe fata poate sa iti transmita toate emotiile din lume. Regia curata. Nemteasca in cel mai bun sens. Iar scenariul cristalin. Un film construit pentru ultima replica.
“-E pentru mine!” Un film intreg care nu face decat sa slefuiasca postamentul acestei replici absolut geniale in context. De ani de zile nu m-am mai entuziasmat asa la un film. Tipul care mi-a recomandat filmul mi-a zis ca el l-a vazut la cinema si la sfarsit toata sala s-a ridicat in picioare si a aplaudat. Si eu as fi vrut sa fiu in aceea sala. Aproape ca imi venea sa ma ridic sa aplaud si la mine in sufragerie.
A murit Teo, traiasca Teo
In Uncategorized on noiembrie 15, 2008 at 9:00 pmO noua dramoleta zdruncina lumea. Este pacat sau nu este pacat sa nu mai faca Teo televiziune? Ca sa vezi! Ce Yorick, ce craniu, ce dilema, aici e centrul de greutate al pamantului! Stratul de ozon sa mai astepte, ca intai trebuie sa se fasaie basina mediatica! Daca femeia vrea si are oferte sa faca, daca nu, inseamna ca cel putin momentan s-a zis cu ea, ce atatea discutii! Ba ca a adus manelisti, ba ca a stat, ba ca a plecat, ba ca acastigat pe drept pe nedrept….Unii fac din ea un steag al puritatii altii, o virgina sacrificata pe altarul televiziunii, alti vad in ea suma tuturor relelor. E doar o femeie care a facut cat a dus-o capul si acum traieste in consecinta. A facut politica imediatului in detrimentul celei pe termen lung, acum trebuie sa plateasca. Nu e nici pura, nici vinovata. Si in niciun caz nu ne incalzeste ea ciorba pentru copii, daramite sa ne-o puna pe masa, asa ca, a murit Teo, traiasca Teo!
Nea Popescu si grajdarii
In Uncategorized on noiembrie 15, 2008 at 8:53 pmNea Popescu cel cu palarie de ranger care “cronicizeaza” filme la ora scolarului constiincios, e suparat foc ca un regizor bun poate face si filme proaste. De ce ma Nea Popescu, tocmai matale ai dileme din astea, ca doar si un jurnalist inteligent poate spune prostii, nu? Dar altceva e interesant. Teoretic avea de vorbit despre Scorseze dar sarpele culturii l-a muscat si a inceput sa vorbeasca de Lars von Trier care ba face filme bune ca Europa, ba face proaste spre deosebire de Fellini care face numai filme bune, si da-i si lupta cu “familia lui care de la pasopt incoace”…Titlurile filmelor italiene le propunta in italiana, ca de! cultura mare, monser! De ce o tine un om destept sa faca parada de desteptaciunea lui…Mi-am adus aminte de parabola aceea cu Predicatorul care duminica nu gaseste la slujba decat un Grajdar. Si nu stie daca e sau nu cazul sa predice pentru un singur amarat Si ca sa nu il mustre constiinta il intreaba pe Grajdar ce e de facut. Si Grajdarul ii raspune umil
-Sfintia ta, eu sunt numai un grajdar, dar daca am un singur cal in staul eu tot ii dau de mancare…
Insufletit de raspunsul inteligent, Predicatorul predica si predica si predica…Grajdarul se foieste, picoteste, atipeste din cand in cand il mai tezeste cite o pilda spusa cu glas inflacarat si ardoare artistica. La sfarsit , Predicatorul, multumit ca a glasuit asa inspirat il intreaba pe Grajdar cum i s-a parut.
Grajdarul isis studiaza varful pantofilor, isi mototoleste neputincios clopul si spune:
-Sfintia ta, eu sunt numai un simplu grajdar dar daca as avea un singur cal in tot staulul i-as da de mancare dar nu i-as da tot nutretul deodata ….
Dar una peste alta, misto palarie! Potrivita.
doar cerul instelat deasupra noastra si legea morala in noi. As vrea eu
In Uncategorized on noiembrie 12, 2008 at 8:24 pmEa canta Vine vine primavara. Cu tremolo pe iiiiii+ul lung. El latra la meci. E dinamovist. Copilul fuge prin casa. Intre mine si ei e doar un perete. Mi-e frica. Dupa un timp e liniste. Apoi se aude muzica folk, Vali Sterian sau ceva pe acolo. Apoi se zapeaza. Raman pe OTV. Acum canta si el. In engleza. Si copilul latra. Deodata ea se supara. Uita de primavara si incepe sa strige
-Alexandru! Alexandru!
Apoi liniste. Apoi se opreste si folkul si OTV-ul si canta toti trei Vine vine primavara. E catre unspe noaptea. Noiembrie. Acesti oamnei umbla liberi. Ea insita mult cu floricele pe campii cu un acent lung si tremurat pe iiiiiii. Seara se incheie cu un concert de bile de metal. Numai pentru cunoscatori.
mihaela actritzescu, acest monstru acru al audiovizualului
In Uncategorized on noiembrie 12, 2008 at 6:58 pmcica In pat cu Mihaela Radulescu… cat de mare este patul? …pentru ca dupa ce s-au lasat de fumat la indemnul ei, multi romani trebuie sa se descarce in alta parte…Eu cunosc cativa care s-au apucat de fumat dupa ce au vazut afisele cu ea…Interesant e ca aceasta doamna ne vorbeste acum si din postura de actrita…in curand va fi soprana…apoi stewardesa…neurochirurg…orice va fi, numai Mihaela Radulescu nu. Pentri ca Mihaela Radulescu nici n-a existat, sunt doar o gramada de posibile ipoteze de viata care trebuiau sa poarte un nume. Fata simpla care vine la Bucuresti ca sa traiasca visul romanesc. Visul romanesc e exact ca ala american dar fara finalitate, tocmai cand sa se produca minunea, te trezesti! Fata desteapta care are replica si vrea sa dezamorseze dictonul ca numai uratele au minte si ca frumoasele au cap doar ca sa aiba pe ce pune ultimul tip de mascara si cele mai tari mascari. Fata care traieste o devastatoare poveste de dragoste. Fata care sufera din dragoste. Sa nu o uitam pe scriitoare. Si pe cineasta. Si pe mama. Si pe amanta. Si pe….Oare ce si cui o vrea sa demonstreze? Nu stiu cum si de ce mi-au venit in minte babutele acelea care merg si vorbesc singure pe strada si de cele mai multe ori bolborosesc ceva pornografic…Daca ai curajul sa vezi ceva dincolo de tristetea si mizeria lor, vei descoperi niste femei care au fost candva frumoase si care au innebunit din durerea ca isi pierd frumusetea si tineretea.
PS DA, recunosc de pe acum, sunt foarte invidioasa pe ea. Sa fie clar, mereu am vistat sa fiu Mihaela Radulescu dar nu stiu inca la care din ele sa ma opresc .
doi zece, doi zece, proba de …prostie?
In Uncategorized on noiembrie 12, 2008 at 8:06 amE greu sa cresti un copil o data, daramite doi in acelasi timp. Cred ca numai asa se explica ce a putut scoate o mama, care teoretic isi iubeste progeniturile, din fetele ei. Ca si cand penibilul de peste ocean nu era de ajuns, mai nou doamna mama cere un milion de dolari ca cele doua sa se produca in tarisoara lor mica. Pina la urma un milion de dolari nici nu e chiar asa mult, abia daca iti iei un Picasso mic cu banii astia! Si avand in vedere ca sunt doua, si o mai ai si pe mama cu gura mare la pachet, e chiar o afacere rentabila. Oricum, doamna mama merita toata admiratia pentru cata putere de munca a investit ea in proiectul numit “fetele mele”. Sunt frumusele, dar nu prea, au voce dar nu cine stie cat, le duce capul, cat sa se descurce in viata…Cu asemenea bagaj biologic o alta mama se multumea sa le vada maritate binisor cu unul care nu le bate si nu le pune sa spele vasele. Dar ea nu! I-a spus ei cineva ca in America sunt pretutiti gemenii si gata, i-a rasarit in mintisoara ei ambitioasa ideea ca acolo e de fetele ei. Trebuie sa recunosc ca nu a gresit. Si-a dorit femeia doua fete faimoase. Ei bine , le are! Ca pe prima pagina a ziarelor ajungi daca esti foarte bun sau foarte nebun, dar inima ei mare de mama, nu se incurca intr-o prapadita de silaba. Un “ne’ nu inseamna nimic. Ne-Gresit!
talhari la drumul mare, prada ovule
In Uncategorized on noiembrie 10, 2008 at 8:15 pmCica o femeie a fost atacata ca sa i se fure ovulele. E o gluma?! Se pare ca nu. Mergi linistit pe strada si pac, iti da cineva la cap si iti fura toti spermatozoizii! Sigur, ca inainte trebuie sa te incante nitel, ca spre deosebire de ovule…in fine, sa nu intru in detalii tehnice.
In ritmul asta ne putem astepta sa fim atacati sa ni se fure globulele rosii, glanda pineala, amigdala sau hipotalamusul? Daca va imaginati ca aceea femeie era regina din Sheeba, va inselati, era biata de ea o femeie normala, sanatoasa, dar din pacate traia intr-o lume bolnava in care ti se fura pina si copiii pe care i-ai putea avea. Asta e cea mai cumpli jaf, ti se fura potentialitatea.
Un Craciun trendy cu un Mos Dandy
In Uncategorized on noiembrie 9, 2008 at 4:33 pmTocmai am vazut o stire incredibila cu titlul “Ultimele Tendite ale Craciunului 2008″, asa ca am aflat ca anul acesta se poarta globurile argintii, aurii si grena, aentie! nu rosii, grena, sa ne intelegem! Stau si ma intreb cine o fi decis asta, Lagerfeld, Dior sau vreo piata din china care a ramas fara rosu in stoc dar avea din plin grena. Cat de stupid poate fi sa vorbim despre Craciun in tendinte. In curand mosul va umbla in pantaloni evazati, sau in egari sau cu ei sfasiati la genunchi si la cur doar ca sa fie in tendinte? Bradul va trebui sa aiba acele mai groase la varf si mai subtiri la baza? Ce mai urmeaza? Modele de saniute cu aer bag si 4×4? Cat de razna am putut-o lua ca sa ajungem sa bagam Craciunul in tendinte? Si inca ceva, in curand vom incepe cumparaturile de Craciun la o saptamana dupa ce s-au terminat cele de Paste…Stiti ceva, daca stau bine si ma gandesc si Isus Christos ar putea fi mai trendy ca look-ul asta hipiot a trecut cam demult, nu o fi nimeni sa i-o spuna verde in fata? Cat despre plete, ce sa mai vorbim, si-au trait traiul si-au mancat malaiul. Noroc cu ochii aia albastri frumosi ca il mai baga lumea in seama
portretul unui prost
In Uncategorized on noiembrie 2, 2008 at 7:08 pmMa sperie prostii. Daca mi-e frica de ceva, atunci mi-e frica de prosti. Cel mai frica mi-e de prostii plini de energie, de prostii executanti. Si nu stiu cum, parca aceasta specie se inmulteste vazand cu ochii. Traiesc doar ca sa execute ordine. Intreaba de un milion de ori ca sa se asigure ca au inteles ce li se cere. Te scot din minti cu explicatiile. Sunt mereu voiosi si zambitori. Pentru ca nu au constiinta si nu isi asuma responsabiliatati, sunt mereu bine dispusi. Nu e niciodata vina lor. Meritele insa sunt. Nu au nicio parere personala dar sunt gata sa dea din cap si sa asculte o barfa mica. Incearca sa isi ascunda golul interior prin tot felul de acareturi exterioare. Pentru ei viata nu e cu sens, sau fara, e corecta sau nu. Singura lor grija e sa fie multumita “doamna invatatoare”. Daca nu esti doamna invatatoare, nu contezi. Dar sunt periculosi. Stiu. Pentru ca stiti cu ce sa hranesc prostii? Cu materia cenusie a celor din jur, pe care o ingurgiteaza lacom si o dau afara sub forma de cacat. De asta ei sunt din ce in ce mai multi si ceilati mai putini. Intreabrae e,de ce se lasa desteptii mancati? Va spun eu, de prosti!
Timp liber sau tîmp liber
In Uncategorized on noiembrie 1, 2008 at 10:46 amOrice revista iei in mana, recomandarile de carte sunt in ultimele cinci pagini. Ai putea crede ca se lasa la urma ce e mai bun. Dar daca ai crede asta, ai fi prost. Ceea ce nu esti! Asa ca e limpede ca in viata noastra cartea e undeva la urma, la capitolul intre altele, diverse, sau timp liber. Dupa parerea mea timp liber echivaleaza cu “daca nu ai altceva mai bun de facut”, cam asta e timpul liber. Timpul pe care nu ni-l petrecm nici la munca, nici in pat, singuri sau altcineva, nici la masa, cu alte cuvinte acel timp complet lipsit de valoare, timpul de dincolo de nevoile fiziologice si dorintele primare, timp care trebuie si el umplut cu ceva, timpul cand am ramas fara bani de shopping, sau cand ne dor prea tare picioarele de la batut molurile in sus si-n jos. Oamneii de fapt se tem de timpul liber, penru ca cu cat ai mai mult timp liber cu atat inseamna ca esti mai lipsit de valoare comerciala, ci valoarea comerciala e singura care pare sa contezez. Asa ca atunci cand vom deschide o revista, alta decta Dilema sau Observatorul cultural si vom gasi pe priele pagini recomandarile de carti si muzee, va inseamna ca timpul liber a capata un nou sens.